La inceput casele, ulitele si chiar asezarea satului se afla pe coama unui deal ce se intindea de la Jugalie si pana la casele brancovenesti (azi Complexul angroindustrial Slatina). Batrani satului Brancoveni au adus marturii ca ar fi existat case de locuit si pe vale, langa padurea de stejari de odinioara de la soseaua pleca de la Sfanta Manastire si urca in sat pe la Bulacu.

ISTORICUL SI DENUMIREA SATULUI BRANCOVENI.

Istoria satului in care s-a nascut domnitorul Tarii Romanesti – Matei Basarab si in care si-au petrecut o parte din viata voievozii Matei Basarab si Constantin Brancoveanu nu poate fi urmarita decat in corelatie reciproca cu istoria familiilor Basarabilor si Brancovenilor. Satul Brancoveni este mentionat pentru prima oara in 1386 – septembrie 23 – 1418 ianuarie 31 intr-un document „indoielnic” provenit de la Mircea cel Batran.

Denumirea satului Brancoveni provine intr-o versiune, de la toponimul „Valea Brancului” aflata la 2 km vest de sat. „Mosia” impreuna cu satul Brancoveni dupa o legenda locala, toponimul si-ar afla obarsia in numele purtat de primul taran asezat aici mosul Branco, fapt ce ar putea fi comfirmat si de nominatia “Valea Brancului” (pastrata si astazi pe hotarul comunei), apartinusera pana in anul 1518 lui Neagoe Basarab.

VECINII

Comuna Brancoveni se invecineaza la est cu raul Olt, la nord: orasul Piatra Olt, la vest: comuna Pirscoveni si la sud: comuna Osica de Sus.

RELIEFUL

Comuna Brancoveni face parte din extremitarea nord – estica a Campiei Olteniei, la limita cu Podisul Getic. Podul terasei Oltului este fragmentat de vai largi cu pante domoale –  foste cursuri de ape captate de Raul Olt. Fruntea terasei este fragmentata viroage sapate de siroaiele apelor formand mari deschideri (Vadul Codrii, Bulacu, Rusca).

Lunca Oltului este neteda, fragmentata de vai de mica adancime, foste cursuri de ape: Belciug, Valea Dujilor, Balta Gaterului. Altele au devenit mici scurgeri de apa: Canal ( Harlau ), Oltisorul Sec ( Dumitru Negri ), Mamina, Girle.

Din loc in loc apar grinduri, cele mai intinse fiind cele pe care se afla satele Ociogi si Margheni, inconjurate de Valea Oltisor si Girle.

RESURSELE MINERALE

Materiale de constructie: pietris si nisip in prundul Oltului, la Ociogi si Margheni, pietris in podul terasei a III-a, la Brancoveni iar la Valeni, argila galbena pentru caramizi.

DATE CLIMATICE

Comuna Brancoveni are un climat temporat – continental, caracterizat printr-o interferenta a curentilor de aer din partea de est a Campiei Romane, cu cei caracteristici partii de vest a acesteia. Aerul oceanic din vest este aridizat de aerul continental din est (Crivatul) iar vara aerul tropical din sud–vest si sud conditioneaza o vreme deosebit de calduroasa si secetoasa.

APELE DE SUPRAFATA

In localitatea Brancoveni sunt ape cu curgere permanenta (Oltul) cu scurgere temporara (toate vaile torentiale si de siroire) si semipermantente (Mamina).

Oltul reprezinta un arbore hidrologic in Romania. Are bazinul hidrologic 24 – 300 km², lungimea lui fiind de 699 km cu debit de 117 mc/sec la podul Slatina. In prezent este indiguit si amenajat ca lac de acumulare pentru hidrocentrala de la Ipotesti.

Oltisorul un brat vechi al Oltului, vine dinspre vest–nord (Piatra), ocoleste satele Ociogi si Margheni pe la vest, in  prezent fiind canalizat in linie dreapta. In dreptul satului Ociogi, din fosta Valtoare, cum era denumit Oltisorul a mai ramas un lac ce se continua spre vii pe lungimea de 1 km.

In Oltisor se scurge un firisel de apa numit Oltisorul sec, vizibil la vadul Dumitru Negrii. El aduna apele izvoarelor, din fruntea de est a terasei precum si apele din elesteele lui Marian.

Hirlau ( canalul ) aduna apele din lacul Stanciu si din izvorul terasei. Legenda spune ca lacul a aparut prin devierea Oltisorului, din porunca lui Matei Basarab care dorea sa-si apere domeniul feudal de la Brancoveni.

Paleocursuri, vai vechi, seci candva, parauri permanente captate de Olt: Valea Brancului, Vadu Codrii. Belciug, Valea Dujilor, Garla, Balta Gaterului.

SOLURILE

Ca si vegetatia si fauna din comuna Brancoveni demonstreaza ca aceasta localitatea se gaseste in zona de contact din Podisul getic si Campia Romana.  Fisiile de cernoziom levigate pe loess din solele: Dial, Bletu, Negreanu, Halta, solurile brun – roscate din punctul Tuteanca, si solurile aluvionare de la Bungea, Salcia Badei, Obste, Soreata, Garleanca; presarate cu soluri nisipoase (odaia lui Soreata, Artistea) si chiar saraturoase (Branistea) au favorizat o vegetatie diversificata.